Solitude

Artista Greta Alfaro provoacă privitorul la un exercițiu de contemplare a unei scene la care nu este invitat. În lipsa prezenței omului, protagonismul revine animalelor, asemenea naturilor moarte baroce la care face aluzie titlul acestui program. De această dată, un melc se strecoară lent într-o ceașcă, bea cu meticulozitate ceaiul, apoi dispare din cadru. Scena bodegonului este compusă cu meticulozitate, evocând o masă pregătită pentru micul dejun. Modul în care este gestionat timpul conduce către o metaforă a unei liniști pline de neliniște. Deși este un animal lent și inofensiv, melcul este considerat în tradiția populară un preludiu al putrefacției, ceea ce îi conferă o valoare simbolică: în ciuda unui calm aparent, moartea pândește asemeni unei vanitas, iar situațiile domestice și cotidiene își pierd farmecul.