Gure Hormek

„Pereții noștri îi omagiază pe cei pe care îi iubim” — astfel debutează această poveste născută dintr-o plimbare a regizoarelor care formează colectivul Las Chicas de Pasaik, María Elorza și Maider Fernández, pe străzile din San Sebastián. În timpul acestei plimbări, cele două regizoare au remarcat faptul că că majoritatea numelor de străzi și piețe aparțin bărbaților, ceea ce le-a îndemnat să reflecteze asupra rolului femeii în istorie și asupra spațiului atribuit acesteia, în interiorul casei, în „camera ei”, cum scria Virginia Woolf. Un spațiu ascuns, un micro-univers, celebrat aici de regizoare printr-un omagiu adus femeilor casnice, mamelor și tuturor femeilor. Orașul devine o metropolă utopică, în care spațiile publice sunt denumite „Cartierul Femeilor Casnice”, „Districtul Insomniacelor”, „Chioșcul Mamei Necunoscute” sau „Subteranul Femeilor Singure”.