Ambasada Republicii Peru în România în colaborare cu Institutul Cervantes din București organizează, în perioada 20 martie – 17 aprilie 2024, o nouă expoziție de fotografie despre Qhapaq Ñan – Marele drum incaș. Găzduită în Sala de expoziții a Institutului Cervantes (Bulevardul Regina Elisabeta 38), „MARELE DRUM INCAȘ. Peru: integrare și diversitate” reunește mai mult de 30 de fotografii de înaltă rezoluție privind acest important sistem de drumuri andin.
Expoziția este organizată în anul în care se împlinesc zece ani de la înscrierea Qhapaq Ñan pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dar și în anul în care România și Republica Peru serbează 85 de ani de relații diplomatice bilaterale. În plus, în anul 2024 se sărbătorește și Bicentenarul de la bătăliile de la Junín și Ayacucho, fapte care au consolidat independența națiunilor din America de Sud.
Proiectul expozițional „MARELE DRUM INCAȘ. Peru: integrare și diversitate” reprezintă o inițiativă comună a Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii din Peru și are ca obiectiv promovarea acestui complex de drumuri reprezentativ înscris pe lista Patrimoniului Mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în anul 2014 .
Qhapaq Ñan este una dintre creațiile umane cele mai importante din lumea andină. Crearea acestui sistem complex de drumuri menit să valorifice peisajul andin și resursele sale a permis nu doar conectarea populațiilor din diferite regiuni, ci a generat și o dinamică interactivă a valorilor sociale, economice, culturale, tehnologice și ideologice.
Încă de la realizarea sa, acesta a funcționat ca o coloană vertebrală care conecta popoarele din Tawantinsuyu, resursele din diverse regiuni și consiliile administrative provinciale care erau monitorizate din Cusco. Cinci secole mai târziu, Qhapaq Ñan continuă să fie actual pentru multe populații care încă îl utilizează pentru a comunica între ele și pentru a proteja cunoștințele ancestrale prin transmiterea lor din generație în generație.
La mai bine de 500 de ani de la construirea sa, unele porțiuni ale drumului continuă să fie străbătute de locuitori ai orașelor învecinate pentru a se deplasa dintr-un loc în altul și a putea realiza astfel activități asociate producerii de resurse și vânzării acestora, pentru a ajunge la locul de studiu și de muncă, precum și pentru a participa la activități și festivități patronale, păstrând astfel vie tradiția drumului.